intoleranta alimentara

 

Ce reprezintă intoleranţa alimentară?

Numeroase alimente pe care le consumăm considerându-le foarte sănătoase, pot avea efecte negative asupra organismului nostru. Nu toate alimentele care par sănătoase, sunt şi benefice. De exemplu, dacă un ou – aliment pe care îl considerăm cu toţii foarte sănătos – nu poate fi digerat în mod corespunzător, atunci organismul nostru poate avea reacţii de respingere la proteinele conţinute de acesta. Acest efect negativ este denumit „intoleranţă alimentară” şi poate cauza numeroase neplăceri, începând cu îngrăşarea, imposibilitatea de a slabi şi terminând cu disconfortul cronic.

Cum se formează intoleranţa alimentară?

În perioada scursă între ingerarea alimentelor şi asimilarea lor de către corpul nostru, acestea trec printr-o serie întreagă de procese de descompunere.

Alimentele, a căror descompunere începe la nivelul cavităţii bucale, sunt digerate de stomac cu ajutorul acizilor şi a mişcărilor mecanice specifice stomacului şi trec în intestin abia după ce ajung la un anumit stadiu de dezintegrare.

Sub influenţa diverselor enzime din intestin, aceste alimente se descompun până la nivelul unor particule minuscule.

În cadrul procesului de digestie, proteinele din alimente se descompun în continuare în particule şi mai mici, până la nivelul aminoacizilor, apoi se amestecă în sânge, de unde sunt distribuite mai departe acolo unde organismul nostru are nevoie de ele.

Ce se intâmplă atunci când unele proteine nu reuşesc să se descompună în aminoacizi?
Lipsa anumitor enzime din corpul nostru provoacă tulburări în flora intestinală sau boli precum sindromul intestinal de scurtă durată, blochează descompunerea în mod uniform a aminoacizilor, făcând ca aceştia să treacă în sânge ca atare, fără a mai fi descompuşi. În faţa acestora, organismul reacţionează ca în faţa unei bacterii sau a unui virus, determinând sistemul nostru de apărare să acţioneze aşa cum ar face-o atunci când trebuie să se apere de un corp străin.

În urma acestei acţiuni de apărare, în organismul nostru se formează inflamaţii, putând apărea şi alte reacţii secundare. Valorile crescute de CRP conduc în prima fază la simptome precum epuizarea, încetinirea metabolismului, probleme intestinale. În cazul în care pacientul, fără să îşi dea seama, continuă să consume în mod constant aceleaşi alimente, acestea îi pot declanşa şi alte boli cronice.

Intoleranţa alimentară este diferită de alergia alimentară!

Intoleranţa alimentară nu trebuie confundată cu alergiile alimentare. Alergiile alimentare sunt mai rare şi pot avea efecte mai grave, mergând chiar pănă la deces într-un timp relativ scurt. De exemplu, persoanele care sunt alergice la alune sau la fructe de mare pot ajunge chiar la insuficienţă respiratorie în mai puţin de o oră, intrând în şoc anafilactic.

În cazul intoleranţei alimentare, efectul negativ al alimentelor ingerate apare în termen de 3-24 de ore de la momentul ingerării. Având în vedere că o persoană care se hrăneşte în mod normal consumă  pe parcursul a 24 de ore mai multe alimente, este foarte greu pentru ea să identifice cu exactitate care a fost alimentul care i-a provocat respectivul disconfort, chiar în cazul în care intuieşte că problemele respective au fost cauzate de alimentaţie.

De exemplu, o persoană care consumă o cantitate de ciocolată dimineaţa şi care până seara ia încă două mese principale, nu poate să facă legătura dintre un disconfort intestinal apărut seara, înainte de culcare, şi laptele din ciocolata ingerată de dimineaţă. Intoleranţa alimentară constă într-o reacţie ce poate apărea la nivelul organismului, atunci când acesta este pus în faţa anumitor compuşi ai alimentelor ingerate. Această situaţie nu are legătură cu sistemul imunitar. În acest sens, ea este foarte diferită de alergia alimentară.

Intoleranţa alimentară este o boală mult mai frecventă decât se crede.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din populaţia globului suferă de intoleranţă alimentară. Există 1 miliard de oameni diagnosticaţi cu intoleranţă alimentară, iar OMS estimează că până în anul 2015 această cifră va ajunge la 2,5 miliarde. (WHO, JUNE 2006).

Intoleranţa alimentară se manifestă prin urmatoarea simptomatologie:

– Imposibilitatea de a slăbi sau de a ne îngrăşa
– Balonare
– Probleme de tranzit intestinal
– Constipaţie
– Edeme inexplicabile, probleme dermatologice ( acnee, dermatită, psoriazis)
– Sindromul de intestin iritabil
– Oboseala
– Boli reumatice
– Astm
– Insomnii
– Boli ale tractului respirator
– Faringita cronica
– Răceli frecvente
– Ulcer bucal
– Dureri epigrastrice
– Scurgeri nazale cronice
– Psoriazis
– Urticarie
– Acnee
– Prurit
– Neurodermatite

 

Cercetările ştiinţifice efectuate în secolul 21 indică faptul că intoleranţa alimentară stă la baza a numeroase boli a căror cauză nu era cunoscută inainte şi care erau considerate incurabile.

Alimentele pe care organismul nostru nu reuşeşte să le digere, cauzează creşterea IgG-urilor. Perioada lungă de timp care trece de la consumarea alimentelor respective şi până la momentul în care acuzăm problemele face foarte dificilă stabilirea unei legături între alimentul respectiv şi efectele create de acesta. De exemplu, dacă avem intoleranţă la oul pe care l-am consumat de dimineaţă, efectele pot apărea spre seară sau în dimineaţa următoare, conducând în timp la oboseală cronică. Deoarece, în general, persoana care acuză astfel de neplăceri consumă mai multe alimente pe parcursul unei zile, poate ajunge la un puternic disconfort, mai ales din cauza faptului că nu poate face legătura între oul ingerat de dimineaţă şi problemele apărute ulterior.

Studiile efectuate arată că ingerarea de câteva ori pe săptămână a unor astfel de alimente la care avem intoleranţă ne poate conduce la o oboseală cronică care poate dura ani întregi şi care este cât se poate de supărătoare. De asemenea, intoleranţele alimentare conduc în timp la agravarea oboselii şi încetinirea metabolismului. Acest lucru se explică prin faptul că intoleranţele alimentare cauzează scăderea nivelului secreţiei de serotonină din creier, iar un nivel scăzut al serotoninei conduce ulterior la depresie şi la senzaţia de oboseală continuă.

İdentificarea alimentelor care vă dăunează şi care cauzează această oboseală cronică se poate face cu ajutorul Pinner Test-ului. Putem vorbi de o îmbunătăţire de peste 50% a simptomatologiei în urma excluderii alimentelor nebenefice organismului, în baza rezultatului obţinut şi la recomandarea medicului.